Persoane interesate

joi, 7 iulie 2011

Neincrederea...


Ce e de facut intr-o situatie de genul aceleia in care ma aflu eu acum? As avea atat de multe lucruri de spus si, totusi nu o fac.

Am realizat ca imi este frica…de cand tot scriu pe blogul asta, nu reusesc sa spun chiar tot. Ce rezulta din treaba asta? Va spun eu, poate asa o citesc cu voce tare si imi intra si mie in cap… Sunt extrem de timida si de fricoasa. Nu am deloc incredere in felul cum gandesc si, in general, in mine.

Am stat si m-am tot gandit vreo ora in fata laptopului daca sa scriu, sau nu, prin ce trec exact, in acest moment si, mi-am spus ca, in fond si la urma urmei, am facut acest blog tocmai pentru a impartasi cu voi sentimentele mele, trairile, bucurii, suparari tot… Mi-am dat seama, cu dezamagire ce-i drept, de aceasta neincredere si, nu prea stiu ce sa fac cu ea!

De unde sa o apuc sa o dau afara pe usa? Asa…m-am gandit la diferite teorii, dar sunt mai greu de pus in practica…aici interveniti voi.

Stiu ca par o persoana increzatoare si sigura pe ea dar, cred ca este o aparenta alaturi de care m-am obisnuit sa traiesc zi de zi si, Diana este undeva ascunsa, timida, de fapt, de-a dreptul fricoasa, fiindu-i teama sa spuna ce are de zis.

Cum matur, aspir, sterg, arunc, calc in picioare, omor cu pietre, dezintegrez, nenorocesc si ce mai vreti voi, aceasta “neincredere”???

Realitatea...


Traiesc intr-o lume cruda. Sunt dezamagita in fiecare zi. Ma simt tradata. Ma simt indepartata. Ma simt jignita, ca cineva e mereu gata sa ma indeparteze. Intr-un fel sau altul. Am senzatia, clipa de clipa, ca cineva incearca sa ma injunghie pe la spate. Si, din pacate, nu este doar o senzatie, dovezile sunt cat se poate de clare. Si totusi nu pot face nimic. Sunt legata de maini si de picioare.

Cineva mi-a spus odata, ca iubirea este de ajuns. Incerc sa ma cufund in bratele iubirii, dar in lumea asta, exista mereu cineva care stie cum sa te impinga si sa cazi. Si asa doare…Cu toate ca alinarea si mangaierile de dupa, sunt atat de blande si de bune…dar nu fac gustul amar sa dispara. Si uite asa, incet, incet ajungem niste oameni tristi, plini de frustrari, plini de ura… si, la un moment dat, daca Dumnezeu te ajuta, te trezesti, dar tot ce poti face, este sa te intrebi: “de ce eu?”

Incerc sa zambesc, dar chiar nu mai am puterea sa o fac. Am obosit sa lupt. M-am saturat sa gasesc tot felul de ite incurcate, sa o iau cu binisorul, sa incerc sa le descurc si, intr-un final, sa descopar ca totul a fost facut intentionat… Am obosit.

Vreau o lume mai buna. Vreau o lume sincera. Vreau o lume curata. Vreau o lume dreapta. Vreau o lume egala.

luni, 4 iulie 2011

Cine citeste Bacovia invata viata...

Cati oameni mai citesc poezii? Poezii autentice nu…cei cu 4 la romana si tot asa… Eu una, nu sunt deloc adepta poeziilor. De fapt, nu eram. Nu zic ca Eminescu nu a fost un poet mare, cel mai mare, insa pur si simplu ma plictiseau poeziile sale. Imi placea una, doua, trei, dar regaseam acelasi lucru…luna, stele, blonde, izvoare, codrii, etc. Conceptia asupra naturii era de o frumusete neintruchipata. Chipul iubitei sub clar de luna, facand dragoste la umbra codrului batut de gandurile poetului.

Din aceasta cauza nu imi placeau poeziile. Poate una, doua, Mortua Est de exemplu in ceea ce priveste Eminescu. Dar azi, citind si ascultand cateva poezii de Bacovia mi-am schimbat parerea. A inceput sa imi placa poezia. Ceea ce evitam in poezii, erau acele dulcegarii pe care nu le suportam. Acest poet e diferit. Viziunea lui e alta asupra vietii. El merge pe principiul “omul nu e niciodata fericit”, are doar momente de uitare a nefericirii. S-a nascut intr-o continua scurgere a timpului, de la nastere el vede doar sfarsitul. Vede cum ploaia cade tot timpul drept, cum aripile sunt asa de grele ca de plumb, la el natura nu pare trista, chiar este trista. Ne vorbeste in poeziile sale despre iubirea ofilita, iubita a ramas undeva in spate, ea nu mai poate sa il faca fericit, sta si canta la clavecin, acesta se joaca in pletele ei, pana mor sunetele. Fata sifonata nu mai aminteste de iubire. Se simte prea singur in orasele si pietele fara oameni, el nu este un poet patriot, vede doar tristetea si singuratatea din tara lui. Moartea are multe conotatii, violet, amurg, toamna, corbii lui Traian Demetrescu, apar in poeziile sale. Simboluri ale mortii, Bacovia este tot timpul trist. Mi-au placut poeziile lui, nu sunt doar o insiruire de cuvinte care sa rimeze, nu mai este romantismul acela in care prin 10 strofe descrii toamna. El descrie prin trei cuvinte moartea, toamna, murirea sufletului, singuratatea. Este o economie de cuvinte, si o profunzime a fiecarui cuvant.

Aici, nu este vorba de acei baieti care merg cu flori de papadie la iubita si le declara luna de pe cer. Viata este aratata exact asa cum este. Declaratia pe care i-o face iubitei in poezia Cuptor, suna cam asa:” Sunt cativa morti in oras, iubito/Chiar pentru asta am venit sa-ti spun…Cei vii se misca si ei descompusi/Cu lutul de caldura asudat/E miros de cadavre, iubito/Si azi, chiar sanul tau e mai lasat.. El nu ii declara iubirea, nu merge sa ii arate cat de voluptoasa este viata, ii spune doar ca ceva e putred, in tot orasul miroase a cadavru de om, acel miros pe care nici animalele nu il au, sanul ei este mai lasat decat de obicei din cauza caldurii, al urateniei din acest anotimp.

Pentru el natura nu e frumoasa, viata e grea, iar fericirea nu exista. Exact asa cred si eu. De ce as crede in poeziile lui Eminescu, cand nu exista dragoste, exista doar sex, cand nu exista natura, exista doar natura calcata in picioare de om, cand nu exista fericire, exista doar ras ironic, cand nu exista dragoste vesnica, exista doar placere, respect, si sifonare a trupului. Poezia nu inseamna rima, ritm, poezia nu inseamna ca iti vin doua cuvinte si le scrii pe foaie, cine citeste Bacovia invata viata.

O clipa pentru frumos...

Vincent van Gogh ( 1853- 1890), celebru pictor olandez.
Cu o seara in urma am vazut acest video deosebit, o mica parte din picturile lui Van Gogh.





Ritmul si vocea se muleaza atat de bine picturilor pline de culoare, emotie, dramatism… revedem si simtim efortul artistului complet absorbit sa explice fie lupta impotriva nebuniei sau intelegerea lui de esenta spirituala dintre om si natura .
Mi-au placut in mod deosebit aceste 3 picturi, dar mai sunt si altele care m-au miscat…





In incheiere, citat Vincent Van Gogh

I put my heart and my soul into my work, and have lost my mind in the process.

(Mi-am pus sufletul in munca mea si mi-am pierdut mintile in acest proces.)

duminică, 26 iunie 2011

....

Ma uitam frumos pe net si am dat de cateva felicitari pe cat de frumoase, pe atat de amuzante.












Machiaj in functie de zodii

BERBEC

Culoare: Rosu
De ce: Aceasta culoare exprima pasiune, putere si curaj. Mareste forta interioara, energia si vitalitatea.
Cum: Aplica un fard de ochi in nuante vibrante de rosu peste un fard de ochi in nuante neutre de bej sau gri pentru a diminua forta culorii. Nu uita sa aplici picaturi de ochi pentru ca rosul din fard poate scoate in evidenta roseata ochilor.


TAUR

Culoare: Verde
De ce: Aceasta culoare reintinereste spiritul. Rezoneaza cu stabilitatea si vindecarea si ofera un echilibru interior puternic. Folosirea ei ajuta la vindecarea trupului si atrage sanatatea si prosperitatea.
Cum: Aplica o nuanta de verde oliv pe pleoape si pe linia inferioara a genelor, apoi aplica un eyeliner negru pentru a construi un machiaj smoky.


GEMENI

Culoare: Galben
De ce: Energizanta si stimulativa, aceasta culoare este plina de lumina. Are capacitatea de a ridica moralul, dar si de a stimula memoria si capacitatile de comunicare.
Cum: Nu este recomandat sa folosesti aceasta culoare pentru intreaga pleoapa. Foloseste auriu pentru pleoapa si aplica galben intens numai in coltul interior al ochilor. La coltul exterior foloseste o nuanta de negru smoky.




RAC

Culoare: Roz
De ce: Aceasta culoare inspira dragoste si este excelenta in perioadele de tranzitie. Este potrivita si in momentele cand ai nevoie de vindecare emotionala, prin sporirea receptivitatii.
Cum: Pentru a evita un aspect prea copilaresc, amesteca nuante de roz icy cu nuante de alb, sau incearca nuante delicate de trandafiriu. Daca alegi nuante de roz aprins, atunci foloseste cat mai putin mascara si evita eyelinerul.




LEU

Culoare: Portocaliu
De ce: Aceasta culoare rezoneaza cu puterea si maretia. Mareste starea de bine si influenteaza starea materiala si pozitia in societate.
Cum: Desi nu este recomandat ca fard de ochi, deoarece poate scoate in evidenta petele rosii ale tenului, poti folosi un eyeliner in nuante de portocaliu sau poti umezi varful unei pensule si sa incadrezi ochiul cu o linie subtire de fard de ochi in aceasta nuanta.




FECIOARA

Culoare: bleumarin
De ce: O culoare ce rezoneaza cu frumusetea, puritatea si intelepciunea. Ajuta in calmarea tensiunilor si promoveaza linistea, deschide mintea si incurajeaza rabdarea si elocventa.
Cum: Foloseste aceasta nuanta ca dermatograf, pentru ca ajuta in a lumina ochii. Poti alege si un machiaj smoky, cu un mascara in nuante de bleumarin.




BALANTA

Culoare: Albastru azur
De ce: O culoare ce simbolizeaza iubirea, frumusetea si echilibrul si strange esenta pacii si a linistii, inspirand spre actiuni puternice si decisive.
Cum: Nuantele de azur se potrivesc de minune cu nuante de argintiu sau alb stralucitor. Aplica nuanta de azur pe pleoapa, iar pe linia arcadei nuante de argintiu sau alb.
SCORPION

Culoare: Rosu de Burgundia
De ce: Aceasta culoare inspira forta, adancime si dragoste. Ajuta in momentele de tranzitie si creste perceptia.
Cum: Foloseste nuante mate de rosu de burgundia pentru a defini ochii prin linii parele cu linia genelor sau nuante lucioase daca vrei sa creezi un look smoky.




SAGETATOR

Culoare: Turcoaz
De ce: O culoare ce emana intelepciune si optimism, ce se potriveste calatoriilor si explorarilor, ce promoveaza toleranta si intelegerea.
Cum: Nuantele intense de turcoaz se potrivesc foarte bine cu un machiaj smoky. Amesteca-le cu nuante de scortisoara sau maron pe pleoape pentru a nu exagera.




CAPRICORN

Culoare: Maron inchis
De ce: O culoare a logicii si a determinarii ce ajuta in stabilitate si responsabilitate, promovand practicabilitatea si imaginatia.
Cum: Maronul este o culoare neutra ce poate fi purtata ca fard de ochi fara gres, mai ales asortat cu nuante de auriu metalic.




VARSATOR

Culoare: Violet
De ce: Aceasta culoare invoca umanitatea si ajuta in relaxare si in legarea de prietenii.
Cum: Un machiaj smoky cu baze violete este extrem de sexi si plin de feminitate.




PESTI

Culoare: Topaz
De ce: Aceasta culoare face legatura intre lumea interioara si exterioara si evoca incredere si claritate, stimuland abilitatile psihice.
Cum: Foloseste nuante de topaz pe pleoapa, nuante neutre de bej pe linia de unire a pleoapelor cu arcada si un eyeliner negru pentru a evidentia frumusetea culorii.

Motto-ul zodiilor:

Cu totii incepem intr-un fel sau altul noul an. Cu siguranta trebuie sa avem si un motto… Fiecare motto semnifica ceva, asa ca fiti atenti la ce ar putea spune el despre tine!

Motto-ul zodiei Berbec:
Ma afirm, actionez constient si iau decizii singur. Imi asum independenta.



Motto-ul zodiei Taur:
Gasesc securitatea in interiorul meu si dezvolt propriul meu simt al valorilor. Ma ancorez pe Terra si-mi exprim in mod firesc senzualitatea.



Motto-ul zodiei Gemeni:
Comunic cu o mare deschidere de spirit si ascult parerea altuia. Imi exprim din plin ideile si dezvolt spiritul de discernamant.



Motto-ul zodiei Rac:
Ma detasez de trecutul meu si de cei din jurul meu spre a-i iubi pentru ceea ce sunt si nu pentru ceea ce imi aduc. Imi exprim emotiile cu siguranta deplina.



Motto-ul zodiei Leu:
Ma individualizez si gasesc sursa iubirii in mine. Devin constient ca sunt un creator.



Motto-ul zodiei Fecioara:
Obtin increderea si relaxarea. Dezvolt simtul discernamantului si al umilintei. Depasesc orice forma de limitare.



Motto-ul zodiei Balanta:
Imi deschid inima, impartasesc experiente agreabile cu altul si tin seama de nevoile lui, fara a deveni dependent de el.



Motto-ul zodiei Scorpion:
Ma deschid schimbarii si transform in mine ceea ce trebuie sa existe pentru a descoperi adevarul fiintei mele interioare. Venerez sexualitatea.



Motto-ul zodiei Sagetator:

Ma concentrez asupra telului cel mai evoluat posibil, fara a ma limita. Dezvolt o mare incredere in univers si mai curand experimentez decat cred.



Motto-ul zodiei Capricorn:
Concretizez material toate gandurile creatoare utile revelatiei functiei mele interioare si mi le asum cu toata libertatea.


Motto-ul zodiei Varsator:
Devin din ce in ce mai clar si spontan in orice domeniu si ma dedic din ce in ce mai mult nevoilor fiintei mele interioare.



Motto-ul zodiei Pesti:
Ma eliberez de orice forma de limitare, dezvoltand o incredere nelimitata in mine si in potentialul meu intuitiv, inspirat si creator.

luni, 20 iunie 2011

Eu si iubitul meu ....


Horia Brenciu - Septembrie, Luni

Asa e cel mai bine...lucruri simple , cel putin deocamdata asta imi doresc si asta vreau sa vad numai lucruri simple... Enjoy Horia Brenciu



Nu shtiam ca suna asa de bine ... dar se pare ca e in ton cu starea mea de spirit si nu mai e asa de departe .... septembrie....hahahaha...ma recunosc in cateva pasaje, linistea toamnei, conversatiile lungi....



Am uitat parfumul tau.... de vara ... doar o poza se mai agata in zadar intr-o rama de doi lei...:))...that's ok.... vom scapa si de asta..

Cuvinte...

Cuvinte fara sens, cuvinte goale, cuvinte care nu ajuta decat la o reatie sterila intre oameni fara a reusi sa transmita un sentiment. Din pacate asta e lumea in care traim, o lume in care nu ne pasa de cel de langa noi desi e tot roman, o lume in care daca stii sa “pupi” unde trebuie si cum trebuie ajungi departe, o lume in care adevaratele valori sunt marginalizate facandu-se astfel loc pilosilor si celor a caror singura credinta este banul, cei care sunt atat de ingamfati si de colerici incat se razbuna pe toate si pe toti din jurul lor atunci cand nu le convine ceva pentru ca “mamicuta” si cu “taticutul” le-au facut toate poftele, cei care nu stiu decat sa fure de la altii si nu sunt in stare sa obtina ceva care sa fie al lor de la bun inceput… probabil aici gresesc si cei de la care “fura” pentru ca nu au fost in stare sa pastreze sau sa se adapteze din mers la niste schimbari care apar din ce in ce mai evident. Asa ca nu toate cuvintele ajuta sau nu neaparat.
Ce rost are sa faci ceva daca tot stii ca pana la urma va aparea altcineva care se va bucura de un lucru la care dealtfel nici nu avea cum sa spere? Probabil asa trebuie sa fie, asa e scris acolo sus… Stim cu totii ca dupa vreme buna vine furtuna iar dupa furtuna apare perioada aceea de calm…







EU...

Cine sunt EU?
Fiecare ma creaza in felul lui propriu...
Pentru unii din voi sunt doar un copil
Pentru unii poate ca sunt cel care...
Pentru unii sunt amandoua
Pentru unii nu sunt nimic...

Pentru unii sunt ultima speranta
Pentru alte poate acel sentiment numit Dragoste...
Dar nimeni nu are idee cine sunt cu adevarat
Stiti doar ca sunt
Si atat.
Sunt.

Sunt vantul ce II VA imprastiA parul
Sunt soarele care II VA incalzI
Sunt ploaia ce'II VA dansA pe fata
Sunt aerul de dimineata ce II VA invaluiI...

Sunt inceputul primului gand
Si sunt sfarsitul celui din urma
Sunt pentru MINE cele mai frumoase momente
Si sunt implinirea
Sunt cel care II VA inspira INCREDERE vreodata
Sunt parte din Ea
Si VOI tanji mereu
Din nou,si din nou...
SA FIU.

...Neahh...poate gandesc eu prea mult... Cineva acum vreo saptamana imi spunea ca piesa asta ma reprezinta...Probabil...Eu am renuntat de mult sa mai ....





Cu timpul....

Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.

Cu timpul inveti ca "a scuza" e ceva ce poate face oricine, dar ca "a ierta", de asta sunt capabile doar sufletele cu adevarat mari.

Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia nu va mai fi la aceeasi intensitate.

Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.

Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta nu se va mai repeta niciodata.

Cu timpul iti dai seama ca ranile sufletului se vindeca greu si dupa multa vreme lasand in urma cicatrici adanci care sunt de nevindecat.

Cu timpul realizezi ca orice om poate fi la fel de vulnerabil atunci cand cineva se joaca cu inima lui.

Cu timpul....

Quiero (Vreau)




Quiero que me oigas sin juzgarme (Vreau sa ma asculti fara sa ma judeci)
Quiero que opines sin aconsejarme (Vreau sa-ti dai cu parerea fara sa ma sfatuiesti)
Quiero que confíes en mí sin exigirme (Vreau sa ai incredere in mine fara sa-mi ceri nimic)
Quiero que me ayudes sin intentar decidir por mí (Vreau sa ma ajuti fara sa incerci sa decizi pentru mine)
Quiero que me cuides sin anularme (Vreau sa ai grija de mine fara sa ma anulezi)
Quiero que me mires sin proyectar tus cosas en mí (Vreau sa ma privesti fara sa proiectezi dorintele tale in mine)
Quiero que me abraces sin asfixiarme (Vreau sa ma imbratisezi fara sa ma sufoci)
Quiero que me animes sin empujarme (Vreau sa ma incurajezi fara sa ma impingi)
Quiero que me sostengas sin hacerte cargo de mí (Vreau sa ma sustii fara sa te ocupi de mine)
Quiero que me protejas sin mentiras (Vreau sa ma protejezi fara minciuni)
Quiero que te acerques sin invadirme (Vreau sa te apropii fara sa ma invadezi)
Quiero que conozcas las cosas mías que más te disgusten (Vreau sa-mi cunosti lucrurile care iti plac cel mai putin) Que las aceptes y no pretendas cambiarlas (Sa le accepti si sa nu pretinzi sa le schimbi)
Quiero que sepas...que hoy puedes contar conmigo... (Vreau sa stii...ca azi poti conta pe mine…)
Sin condiciones... (Fara conditii...)
(JORGE BUCAY)

Timpul

Dintodeauna a fost printre cei mai mari dușmani ai omului. E un cuvânt atât de complex, nu prin sintaxa sa ci prin ceea ce poate însemna în anumite momente ale vieții.





Timpul trece, noi fiind simpli actori în filmul său .
Timpul e cel care vindecă răni, boli, suflete.
Timpul e cel care hotărăște când are dreptul să înflorească prima frunză.
Timpul înseamnă bani.
Timpul e mârșav de cele mai multe ori. Ne poate da senzația că lucrurile nerezolvate mai pot aștepta, dar uneori realizăm că ne-am gândit la ele prea târziu.
Timpul trece atât de ușor când ne simțim bine și atât de greu când ne dorim ca o etapă sau zi din viața noastră să se încheie.
Timpul lasă urme, mai mult sau mai puțin pregnante și tot el se poate întoarce împotriva noastră.
Timpul nu le rezolvă pe toate atunci când ne-am dori, ci cu mult după ce ajungem să regretăm anumite lucruri.
Timpul ne poate smulge un zâmbet, o lacrimă, o îmbrățișare.
Timpul e un joc de noroc. Te face să crezi că nimeni și nimic nu te poate opri, dar când crezi că ai ajuns să cucerești vârful piramidei îți arată și panta pe care poți aluneca.
Timpul ne ajută să realizăm lucruri pe care nu am vrut să le observăm / acceptăm.
Timpul poate lega prietenii, distruge familii, provoca certuri.
Timpul se poate răzbuna pe noi, dar tot el ne poate fi cel mai bun prieten.

Tot timpul m-a făcut să trec prin toate cele de mai sus. Acum aștept vremea când el va mai fi din nou prietenul meu.

Leapşa cu amintiri...

” În sufletul fiecăruia se ascunde un copil, dar din păcate de multe ori îl abandonăm şi uităm să ne bucurăm de ceea ce în trecut ne aducea fericirea adevărată. Hai să ne oprim 5 minute din fuga prin viaţă, şi să reînviem perioada copilăriei aducându-ne aminte de două cântecele şi un desen animat care ne-au fericit la vârste fragede. ”


Ce bine e!

Ce bine e cand poti zambi mereu la razele de soare.

Ce bine e cand savurezi fiecare minut din viata.

Ce bine e cand aerul cald iti mangaie pielea.

Ce bine e cand iubesti si esti iubit.

vineri, 17 iunie 2011

Valoarea iubirii....


Se spune ca iubirea inlatura suferinta, ca poate transcende si aduce fericirea. De fapt toate marile religii ale omenirii propovaduiesc iubirea ca fiind cel mai inalt mesaj, cea mai inalta forma de abstractizare a religiei, a conditiei umane.
Acesta este mesajul lui Iisus, al lui Ramakrishna, Rumi, Budha, Ghandi etc. Toti spun acelasi lucru. In orient se spune ca iubirea arde karma iar in occident ca ea depaseste conditia umana. Este unul si acelasi lucru. Dar ce are iubirea de a face cu aceasta? Cand ea apare conditia umana obisnuita ia sfarsit.
Toate preocuparile ce ne ghidau pana atunci viata trec pe un loc secundar, primesc mai putina energie. Chiar daca continua sa existe, iubirea este cea in care acum constiinta se dizolva.
Judecata se schimba. Starea interioara se schimba. Apare candoarea.
Daca nu ai facut-o niciodata, acum vei realiza ca arunci miezuri la pasarele, ca mangai un caine vagabond care dintr-odata iti este drag. Perceptia asupra lumii din jurul tau se schimba, devii un Mare Suflet - "Maha-atma" iar starea aceasta curge prin tine. Ia exista permanent, poat fi simtita tot timpul dar datorita preocuparilor si framantarilor mintii, pierduti de contactul cu frumosul, cu armonia, avem nevoie de un "soc" pozitiv pentru a ne trezi, de ceva uimitor care sa ne poata smulge din cotidian.
Ceva armonios, bland, fascinat, cald, poate fi o opera de arta, un loc minunat in natura sau prezenta unei fiinte umane. Iubirea este expresia armoniei frumusetii si perfectiunii universale, de aceea nu apare in dezordine, in haos. Ceva armonios si deosebit poate trezi iubirea din noi, facand-o sa se reverse in exterior.
Pana acum ai fost ocupat, ai fost orb la frumusetea din jur la momentele speciale la armonia care mentine foarte inteligent intreaga ordine. Doar acum ceva extraordinar te-a facut sa vezi toate acestea.
Cele mai mari sacrificii in istoria umanitatii au fost facute din iubire: Orpheu, coborand in infern dupa Euridiche, Rada care a fost gata sa intre in infern pentru Krishna, doar pentru a-l salva de o durere, Iisus s-a sacrificat din iubire pentru oameni, Divina Comedie nu ar fi fost scrisa fara existenta lui Beatrice care l-a inspirat atat de profund pe Dante, iubirea lui Eliade pentru Maitrey etc.
Iubirea este ca care le face chiar si pe animale sa isi regaseasca stapanii strabatand sute de kilometrii fara ca ele sa fi stiut unde se afla acestia iar literatura abunda de episoade care scot in evidenta puterea nebanuita si misterioasa a iubirii.
Cand iubirea apare poetii scriu, cantaretii canta, pictoii picteaza si toate acestea devin capodopere, devin elixir. Daca ei ar face asta cand sunt tristi atunci arta lor ar deveni trista. De aceea arta facuta in iubire vindeca.
Magia iubirii
Doar o traire afectiva face trecerea de la stiinta la mistica, de la comunicare la comuniune. Caldura sufleteasca invie, creaza forme si da viata infinitelor entitati ce alcatuiesc universul.
Fara acea caldura sufleteasca cunoasterea ar deveni expunere si nu experienta. Cand sufletul tau se deschide atunci pentru tine se deschide intreg universul. Fara iubire universul poate fi conceput, dar nu si experimentat.
Sensul cuvantului latinesc A-mor (fara moarte) este iubirea.
El desemneaza tocmai faptul ca iubirea ramane dincolo de moarte, ca ea este cea care transcende iar tot ce este iluzoriu isi pierde acum valoarea. A iubi inseamna a renunta la tine, la egoul tau, este un sacrificiu, cuvant din latinescul sacrum-facere - orice sacrificiu este o fapta sacra.
Acolo, atunci apare iubirea.



Se spune ca iubirea inlatura suferinta, ca poate transcende si aduce fericirea. De fapt toate marile religii ale omenirii propovaduiesc iubirea ca fiind cel mai inalt mesaj, cea mai inalta forma de abstractizare a religiei, a conditiei umane.

Acesta este mesajul lui Iisus, al lui Ramakrishna, Rumi, Budha, Ghandi etc. Toti spun acelasi lucru. In orient se spune ca iubirea arde karma iar in occident ca ea depaseste conditia umana. Este unul si acelasi lucru. Dar ce are iubirea de a face cu aceasta? Cand ea apare conditia umana obisnuita ia sfarsit.

Toate preocuparile ce ne ghidau pana atunci viata trec pe un loc secundar, primesc mai putina energie. Chiar daca continua sa existe, iubirea este cea in care acum constiinta se dizolva.

Judecata se schimba. Starea interioara se schimba. Apare candoarea.

Daca nu ai facut-o niciodata, acum vei realiza ca arunci miezuri la pasarele, ca mangai un caine vagabond care dintr-odata iti este drag. Perceptia asupra lumii din jurul tau se schimba, devii un Mare Suflet - "Maha-atma" iar starea aceasta curge prin tine. Ia exista permanent, poat fi simtita tot timpul dar datorita preocuparilor si framantarilor mintii, pierduti de contactul cu frumosul, cu armonia, avem nevoie de un "soc" pozitiv pentru a ne trezi, de ceva uimitor care sa ne poata smulge din cotidian.

Ceva armonios, bland, fascinat, cald, poate fi o opera de arta, un loc minunat in natura sau prezenta unei fiinte umane. Iubirea este expresia armoniei frumusetii si perfectiunii universale, de aceea nu apare in dezordine, in haos. Ceva armonios si deosebit poate trezi iubirea din noi, facand-o sa se reverse in exterior.

Pana acum ai fost ocupat, ai fost orb la frumusetea din jur la momentele speciale la armonia care mentine foarte inteligent intreaga ordine. Doar acum ceva extraordinar te-a facut sa vezi toate acestea.

Cele mai mari sacrificii in istoria umanitatii au fost facute din iubire: Orpheu, coborand in infern dupa Euridiche, Rada care a fost gata sa intre in infern pentru Krishna, doar pentru a-l salva de o durere, Iisus s-a sacrificat din iubire pentru oameni, Divina Comedie nu ar fi fost scrisa fara existenta lui Beatrice care l-a inspirat atat de profund pe Dante, iubirea lui Eliade pentru Maitrey etc.

Iubirea este ca care le face chiar si pe animale sa isi regaseasca stapanii strabatand sute de kilometrii fara ca ele sa fi stiut unde se afla acestia iar literatura abunda de episoade care scot in evidenta puterea nebanuita si misterioasa a iubirii.

Cand iubirea apare poetii scriu, cantaretii canta, pictoii picteaza si toate acestea devin capodopere, devin elixir. Daca ei ar face asta cand sunt tristi atunci arta lor ar deveni trista. De aceea arta facuta in iubire vindeca.

Magia iubirii

Doar o traire afectiva face trecerea de la stiinta la mistica, de la comunicare la comuniune. Caldura sufleteasca invie, creaza forme si da viata infinitelor entitati ce alcatuiesc universul.

Fara acea caldura sufleteasca cunoasterea ar deveni expunere si nu experienta. Cand sufletul tau se deschide atunci pentru tine se deschide intreg universul. Fara iubire universul poate fi conceput, dar nu si experimentat.

Sensul cuvantului latinesc A-mor (fara moarte) este iubirea.

El desemneaza tocmai faptul ca iubirea ramane dincolo de moarte, ca ea este cea care transcende iar tot ce este iluzoriu isi pierde acum valoarea. A iubi inseamna a renunta la tine, la egoul tau, este un sacrificiu, cuvant din latinescul sacrum-facere - orice sacrificiu este o fapta sacra.

Acolo, atunci apare iubirea.

joi, 16 iunie 2011

Mi-e dor

Mi-e dor de desenele cu Pluto, cu robotelul Memo, sau cu Testoasele Ninja.
Mi-e dor de serile de vara cand prindeam apusul pe arena de fotbal.
Mi-e dor sa joc sotron, sau pac-pac, cu pistoale imaginare si mitraliere confectionate din doua lemne si trei cuie.
Mi-e dor de iernile inzapezite. Mi-e dor sa ies cu sania dimineata si sa ma intorc seara...frant si inghetat, dar fericit.
Mi-e dor de spiritul sarbatorilor si de emotiile primei intalniri cu Mos Craciun. Parca plangeam...
Mi-e dor de fotbalul din curtea scolii. De toboganele, care pareau imense, din gradinita.
Mi-e dor sa primesc "plecarea" cand ma iau parintii acasa.
Mi-e dor de prima iubire, nestiind ce insemna asta.
Mi-e dor de coronita din clasa I si de sunetul clopotelului.
Mi-e dor...
...si doare, ca nici copilaria nu mai este ce a fost!

STOP. . . and stare

Am schimbat putin infatisarea, dar nu si naravul. Am schimbat putin curbele, dar liniile au ramas aceleasi.

M-am schimbat, dar am ramas la fel.
Stop and stare!


10 lucruri despre barbati:

Si pentru ca asta-seara m-a infuriat pe un individ din categoria "Masculi" m-am gandit sa mai citesc cateva bancuri despre aceste specimene intitulate "barbati" pentru a-mi descreti fruntea si normal pentru a ma amuza pe seama lor(din nou).

Nu toti sunt la fel, stiu asta, asa ca va rog sa nu-mi sariti in cap! DA???
Iata un banc din cele citite, nu stiu daca e chiar un banc, dar m-am amuzat copios.


1. Barbatii sunt ca timpul: nu poti face nimic ca sa ii schimbi.
2. Barbatii sunt ca vacantele: nu dureaza niciodata destul de mult.
3. Barbatii sunt ca bananele: cu cat imbatranesc, cu atat sunt mai putin fermi.
4. Barbatii sunt precum cafeaua: cei mai buni sunt cei calzi, tari si care te tin treaza toata noaptea.
5. Barbatii sunt precum contul din banca: fara bani nu prezinta niciun interes.
6. Barbatii sunt ca floricelele: te satisfac, dar numai pt putin timp.
7. Barbatii sunt precum copiatoarele: servesc la reproducere.
8. Barbatii sunt ca ninsorile: nu stii niciodata cand vin, cati cm cresc sau cat dureaza.
9. Barbatii sunt ca publicitatea: sa nu crezi niciodata un cuvant din ce spun.
10. Barbatii sunt precum calculatorul: dificil de inteles si permanent fara memorie suficienta.

Lectieee...

Daaa, o lectie de viata, am primit-o dintr-un film, un film genial, "Beastly", gen "Frumoasa si bestia", probabil stiti despre ce este vorba, despre frumusetea interioara, frumusete pe care nu o mai vedem si care la unii poate ca nu mai exista, vi-l recomand, e superb... pe mine una m-a facut sa ma gandesc de doua ori inainte de a cataloga o persoana, acum inteleg de ce se spune sa "nu judeci o carte dupa coperta".

Voi va luati dupa aparente?

Uneori ma mai iau si eu, dar se mai intampla sa mai si gresesc... asa ca mai bine incerc sa cunosc cat de cat persoana si apoi sa imi formez o parere despre ea. Mai bine, nu?
Aici este trailer-ul filmului:



luni, 9 mai 2011

MIRABELA DAUER--SUFLET SINGUR.mpg

Mirabela Dauer - Ce dor mi-a fost de ochii tai.mp4

Mirabela Dauer-Prieten Bun

Mirabela Dauer- Poveste de dragoste







I.
Intr-o zi mi-ai furat
Un sarut si-ai plecat ,
Mai lasat plangand atunci ,
Ca un copil ...
Mi-ai aprins inima ,
Mi-ai furat si dragostea
Si ma intreb , ce fac cu viata mea ?

Refren :
Si imi doresc , sarutul inapoi ...
Si mai visez , ca vom fii amandoi
As vrea sa-mi dai , macar o zii ,
As vrea sa stii cat pot iubii ,
As da si luna de-as putea
Sa fiu in lumea ta ,
Doar noi ...si dragostea ...

II.
Intr-o zii mi-ai promis ,
Un minut , dar din vis m-am trezit ,
Tu nu erai cu mine ...
Am stiut ca va fii
Doar un vis devenit , doar atunci
Cand soarele apune ...

Refren :
Si imi doresc , sarutul inapoi ...
Si mai visez , ca vom fii amandoi
As vrea sa-mi dai , macar o zii ,
As vrea sa stii cat pot iubii ,
As da si luna de-as putea
Sa fiu in lumea ta ,
Doar noi ...si dragostea ...

Refren :
Si imi doresc , sarutul inapoi ...
Si mai visez , ca vom fii amandoi
As vrea sa-mi dai , macar o zii ,
As vrea sa stii cat pot iubii ,
As da si luna de-as putea
Sa fiu in lumea ta ,
Doar noi ...sï dragostea ...

Mirabela Dauer - Te-am pierdut

Mai da-mi o zi, fericire...

sâmbătă, 7 mai 2011

May it be - Enya






Off de cate ori nu ne-am intrebat unde ne-ar fi dus viata daca am fi stiut ce ne dorim, daca am fi avut puterea sa luam decizii la momentul potrivit, daca si iar daca.

Insa cel mai important este ca viata de multe ori pare sa ne joace feste, insa nu e nimic altceva decat poate ignoranta noastra.. sau poate incapacitatea noastra de a invata din lectiile trecutului sau poate incapacitatea de a ne urma visele.

De o anumita perioada incoace mi-am dat seama cat de mult conteaza sa reusesti sa te detasezi si sa te vezi pe tine din alt unghi. De cele mai multe ori trebuie sa facem un pas inapoi pentru a putea vedea viata noastra asa cum este ea cu adevarat. Cred ca ti s-a intamplat si tie sa privesti o fotografie si sa iti dai seama ca daca o privesti mai departe poti observa anumite lucruri, daca o privesti dintr-o parte vezi altele, daca te apropii vezi detalii pe care altfel le-ai fi neglijat.

Ce ar fi daca am privi viata noastra ca pe o fotografie? De undeva din afara.. incercand sa ne si apropiem sa vedem detaliile din sufletul nostru, dar incercand sa ne vedem si de departe, din alte unghiuri pentru a intelege mesajul complet al fotografiei.

Mi s-a intamplat ca detasandu-ma sa realizez ca fotografia vietii mele imi provoaca amaraciune, parca ceea ce vedeam nu atat ca nu era conform cu ceea ce mi-as fi dorit eu de la viata ba chiar nu ma recunosteam in acel context, in relatiile pe care le aveam, in comportament, ma pierdusem printre vise, printre compromisuri etc.

In viata ratacim de multe ori drumul, suntem pe cai pierdute sau drumuri la rascruce, iar fara o astfel de detasare este foarte greu sa revenim pe drumul cel bun. E un exercitiu pe care ar fi bine sa il facem cat mai des si sa nu asteptam sa ni se intample ceva dureros (moartea cuiva drag, sfarsitul unei relatii, schimbarea locului de munca etc. ) care sa ne forteze sa ne schimbam perspectiva si sa vedem detasat viata noastra. Se poate si altfel.

Uita-te la tine, la viata ta si intreaba-te: Sunt multumit de viata mea? Daca as vrea sa schimb ceva ce as face diferit? Voi ramane in acelasi loc de munca? Voi ramane in aceeasi relatie? Voi incerca lucruri noi? Facand abstractie ca as stii background-ul meu, radacinile mele, familia mea, locul unde am locuit pana acum, ce as alege sa fac? Unde as alege sa locuiesc si cu cine? Cu ce persoane mi-ar place sa interactionezi?

Intreaba-te ce personalitate ai vrea sa ai? Cum ti-ai dori sa fii si ce ai schimba la tine? Fa acest exercitiu si asumati riscul de a afla noi lucruri despre tine.
Vei dori sa schimbi ceva cu siguranta dar iti va fi frica de esec, iar fricile ne paralizeaza. Ele ne fac sa sa ne complacem sa ducem o viata „asa cum vine” pentru ca noi „decidem” ca „asta e destinul”.

De cate ori nu ai observat in jurul tau persoane care sunt foarte optimiste si realizeaza tot ce isi propun, sau persoane pesimiste care au parte de tot felul de probleme. In viata atragem acele evenimente pe care le gandim (constient sau inconstient), cu cat ne plangem mai mult de jobul pe care il avem, de relatia pe care o avem, nu o sa reusim decat sa atragem din nou si mai multe evenimente negative, cu cat gandim optimist, ne detasam si vedem viata noastra obiectiv cu atat o sa reusim sa ne gasim echilibrul si vom reusi sa ne materializam dorintele.

Ce-ar fi daca ... nu v-ati mai rataci si ati descoperi DRUMUL cel mai bun pentru voi?! Si eu promit sa il gasesc pe al MEU...

Loreena McKennitt - La Serenissima







Hoinarim prin viata fara sa simtim, ca niste papusi fara viata. Da, ne agatam de unii altii, asa numiti "stapani"... si ne amagim ca nu vom "imbatrani" si vom ramane mereu aceeasi. Apoi vine o zi in care ne pierdem "stapanul", ne dam seama ca viata nu e doar o trecere a noastra... ne dam seama ca am ramas aceeasi si e foarte trist ca nu am evoluat, ne dam seama ca nu ne putem descurca singuri, de fapt ne dam seama ca nu stim cine suntem pentru ca nu am facut niciodata cunostinta cu noi, pentru ca nu am simtit niciodata iubirea.

Suntem frumosi, doamne ce frumosi suntem, si doamne ce greu este sa vedem frumusetea din noi, o frumusete ascunsa sub o pojghita de minciuna, sub o nalucire a unui fals eu. Si vine un timp in care ne intrebam oare cand e momentul potrivit sa descoperim cine suntem, sa simtim frumusetea noastra interioara, sa simtim iubirea deplina. Daca il cauti nu vei stii ca e momentul potrivit, daca il simti, pentru ca ai lasat usa deschisa a sufletului tau, vei stii.

Azi uitandu-ma in sufletul unui om minunat si trist, vazand o frumusete de nedescris, am realizat cat de aproape sunt de mine si cat de mult simt, traiesc si iubesc. Imi simt sufletul usor, traiesc bucurii dar si tristeti, iubesc viata dar si fiecare floare, fiecare gand, fiecare prieten, cerul, ZBORUL. etc..

ZeNo I'm Addicted - Inspiratia de seara - VIDEO

Azi ...acum....

...am realizat ca daca intr-adevar iti pasa de cineva il lasi in pace... daca il iubesti il lasi sa plece, cum spunea cineva... si daca se va intoarce inseamna ca si el te iubeste, de asta nu sunt sigura daca se va intoarce sau nu, insa de un lucru sunt sigura, il las in pace! 
Voi ce ati face in locul meu?
 Si sincer, nu stiu daca o fac din iubire, sau din mandrie, dar poate k e mai bine sa ma retrag ca o lady... si sa-mi vad de ale mele.
Imi este ff greu dar...nu am incotro...

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Cum miroase sufletul..???

Sufletul fecioarei miroase a mosc si grau timpuriu stropit de ploaie.

Sufletul copilului miroase a zapada amestecata cu crengute de brad. Sau a abur de lapte ars.

Sufletul tarfei miroase a alge si crini in ziua a doua. Mai miroase a balta de noiembrie strabatuta de cizme din cauciuc.

Sufletul hotului miroase a frica. Iar frica miroase a carne de porc in descompunere.

Sufletul vaduvei miroase a lemn uscat. De fag sau de stejar.

Sufletul lasului miroase a cenusa muiata in apa salcie. Sau a carpa inca umeda de lesie si praf.

Sufletul fugarului n-are miros.

Sufletul bogatului miroase a peste crud sau a carne incinsa pe gratar stropita cu vin de tara.

Sufletul criminalului miroase a sudoare rece.

Sufletul politicianului miroase a flegma uscata pe furnirul decojit al unui birou de provincie.

Tu, amintirea si zambetul meu...

Sunt fire de nisip ce curg, sunt ace de ceas ce se rotesc la nesfarsit in numele lui , e vis, dorinta, cantec, lacrima si e aproape de imposibil. Este Timpul. Acest prieten ce il dusmanim cu totii pentru ca ne ofera atat de multe clipe fericite de multe ori incat il uram pentru ca exista si trece uneori prea repede...

Din Timp, soseste Vremea, ea, cea cu rol de actiune, sora cu Fapta si impreuna ne-au oferit Cuvantul. Cel mai de pret pentru mine, acum, in mintea mea e "Multumesc". E cuvantul pentru fiecare om care a atins timpul alaturi de mine, chiar daca acest timp e mult sau putin. E timp in care am zambit alaturi de tine, am fost la fel alaturi de tine, am fost cu tine pentru altii, pentru a ajuta sau cel putin a incerca sa ofer un strop de bine intr-o mare a carei suprafata nu a fost mereu lipsita de valuri de tristete sau pur si simplu nenoroc.

As vrea acum sa adunam si sa pastram intr-un album de colectie o parte din clipele in care ne-am intalnit, fotografii pe care le avem impreuna pentru a convinge Timpul sa fie mai darnic in a ne readuce pe chipuri zambete la vederea aici, pe acest blog, a acestor momente.

Impreuna...???

O intrebare simpla.

Acum, oricand citesti aceste randuri, pentru tine "impreuna" inseamna...?


Paste Fericit...

Tuturor,  prietenilor, vizitatorilor, colegilor,care își rup din timpul lor pentru a mă citi, a dialoga sau a-mi da replica, vă doresc un Paște minunat și o primăvară ca-n basme...Sarbatoarea Invierii revarsa speranta, intelegere si bucurie in lacasul fiecaruia dintre noi. E timpul sa fim impreuna de Invierea Domnului! Fie ca binecuvantarea cereasca sa se rasfranga asupra noastra a tuturor si sa ne faca mai buni, mai darnici si mai intelepti!Sarbatori fericite alaturi de cei dragi, sa aveti parte de multa caldura in suflet si in casa, bucurie in inima si multa sanatate si putere de munca....

marți, 19 aprilie 2011

Are balta peste....!!!

Eee, si chiar asa e, are pesteeee! Muuult peste!!! De ce sa te opresti la unul? Aaa? Poate numai daca e pestisorul de aur, care cred ca e greu de gasit!!! De fapt, nici nu trebuie cautat, ca vine el singur, ii arunci momeala, si il lasi sa vezi daca prinde sau nu! Daca prinde bine, daca nu, dai iar la peste! Ce zici: tragi la rama?Hihihi, ma scuzati pentru postarea asta, dar dupa ce am ascultat o melodie, mi-a revenit buna dispozitie, bine ca eu de obicei sunt bine dispusa, dar acum am chef de "caterinca" sa zic asa... mwahhh

luni, 18 aprilie 2011

Fata cu7 ganduri...

O fată. O fată oarecare, ce contează cine, ce contează unde, ce contează când. Doar o fată. Una neobişnuit de specială, dar în acelaşi timp obişnuit de normală. O fată care dedica fiecărei zi a săptămânii un gând, dar nu orice gând, ci unul special, o adevărată comoară pentru ea.  Al şaptelea gând al ei era dedicat prietenilor. Al şaselea animalelor. Al cincilea norilor. Al patrulea ploii. Al treilea părinţilor. Al doilea sufletului ei. Iar primul era cheia inimii ei. Nimeni nu ştia cui îi închina onoarea de prim loc în acest clasament al sentimentelor. Nimeni nu intuia cât de uşor se poate ghici cine tronează în prima zi a săptămânii. Nimeni nu ştia că acest prim gând ii colora dimineţile, chiar dacă avea o zi atât de specială. Acel gând o făcea să fie plină de viaţă, dar uneori o seca de puteri încât devenea lividă. Dar nimeni nu îşi făcea griji pentru că aparenţele mereu înşeală. Pe unde trecea colora inimile celor din jur, iar dacă reuşeai să obţii atingerea mâinii ei calde puteai jura că zbori. Ca orice fată avea duşmani, dar nu îi păsa, din contră se ruga pentru sufletele lor. Sufla speranţe în vieţile oamenilor, iar când sosi vremea să plece a lăsat scris pe un bileţel gândul cel mai de preţ. „Născut la cumpăna dintre zi şi noapte, păzit de cele 7 astre, iubit de sufletele pure, ursit a avea grijă de toate” Chiar şi aşa.. nimeni nu ştia persoana ce alcătuia cheia inimii ei, iar ea îşi dădu ultima suflare contopită de acea dorinţă arzătoare de a se mai trezi o dată în mii şi mii de văpăi colorate.

Trecerea neiertătoare a timpului

Trecerea neiertătoare a timpului, ce nu poate fi oprită sau ştearsă cu buretele, ne urmăreşte în fiecare zi. Dimineaţa, atunci când ne trezim, începem o nouă filă din cartea ce o numim viaţă. Seara, când obosiţi ne întindem trupul în aşternuturile primitoare, punem punct acelei zile. Odată cu secundele scurse se formează amintirile. Amintirile ni se strecoară în sertăraşele minţii şi ne urmăresc toată viaţa. Uneori tindem să credem că le-am dat uitării, însă ele se află acolo mai vii ca niciodată. Cu trecerea timpului ni se naşte dorinţa de a rememora unele amintiri. Astfel, începem să răsfoim cartea vieţii noastre, ce stă ascunsă în biblioteca minţii. Fotografiem evenimentele şi le cuantificăm în funcţie de încărcătura emoţională. Unele sunt atât de valoroase, încât le simţim prezenţa oriunde ne-am duce, şi deci nu putem scăpa de ele. Cartea vieţii are mii şi mii de pagini pentru fiecare zi, ce o petrecem pe acest pământ. Această comoară o purtăm mândrii sau nu peste tot, iar la sfârşitul vieţii suntem apţi să o citim în câteva secunde, pentru ca mai apoi să încheiem şi ultimul capitol din această viaţă.

Toamna prietena cu ploaia...

Toamna este ceasul, când ploaia își începe simfonia. Bătaia frunzelor se întrepătrunde cu clinchetul picăturilor. Griul norilor completează perfect peisajul arămiu. Acest anotimp îmbrățișează melancolia și îi dedică serenade ploioase. Te poartă spre tărâmul gândurilor și te învăluie cu acele lucruri pe care credeai că nu le cunoști.
Ploaia îți acompaniază tăcerea. Îți vindecă rănile. Îți ascultă problemele. Ea este cea pe care o cauți mereu. O aștepți cu ardoare, atunci când întârzie la întâlnirea voastră. Te frămânți precum un îndrăgostit. Te întristezi, atunci câdnd știi că va mai trece foarte mult timp până când o vei putea atinge din nou.
Ploaia spală păcatele. Ploaia purifică, șterge și renaște acel ceva mort. Ploaia pregătește pentru clipa despărțirii și tot ea îți șoptește cuvinte atât de dragi. Ploaia te învăluie cu perdeaua ei de lacrimi și ți le estompează pe ale tale. Ploaia este cea care te întărește și te ajută să mergi până la Soare.  

Prieten???

Un prieten este cel pe care te poţi baza oricând, oriunde, orice s-ar întâmpla.
Un prieten este cel care ştie să te aprecieze, chiar dacă eşti plin de defecte.
Un prieten este cel care rămâne lângă tine, chiar dacă ai greşit.
Un prieten este cel care te iubeşte, chiar dacă îi faci rău.
Un prieten este cel care nu te lasă la greu, ci te ajută să cari.
Un prieten este cel care plânge alături de tine.
Un prieten este cel care stă şi te ascultă şi pe tine, nu vorbeşte doar el.
Un prieten este cel care ştie să te facă să zâmbeşti.
Un prieten este cel care îţi spune adevărul oricare ar fi el.
Un prieten este cel care nu te minte niciodată sub pretextul că “aşa era mai bine pt tine”.
Un prieten este cel care ar face totul pentru tine, fiindcă ştie că şi tu ai face la fel.
Un prieten este cel care îţi aberează despre orice, fiindcă aşa faci şi tu.
Un prieten este cel care poate să ţină un secret.
Un prieten este cel care îţi spune în faţă unde ai greişit şi nu se duce la alţii ca să te bârfească.
Un prieten este cel cu care te îmbeţi şi nu dă sfoară în ţară.
Un prieten este cel cu care râzi de prostiile făcute nu de mult.
Un prieten este cel cu care reuşeşti să apreciezi lucrurile cu adevărat bune.
Un prieten este cel cu care poţi să vorbeşti şi despre altceva decât despre băieţi sau fete.
Un prieten este cel cu care înveţi pentru un examen, doar pentru a-l ajuta.
Un prieten este cel cu care te bucuri pentru o reuşită şi plângi pentru un eşec.
Un prieten este cel care nu-ţi va spune niciodată “nu este treaba ta”.

Gabriel Garcia Marquez-un geniu...o valoare...

" Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea iesind pe uşă, ţi-aş da o imbrăţişare, un sărut şi te-aş chema inapoi să-ţi dau mai multe."

Gabriel Garcia Marquez


Cu toţii ştim că fericirea durează doar o clipă. Ne amăgim, încercând să ne impunem faptul că putem fi fericiţi o perioadă mai mare. Însă, atunci când rămânem singuri iluzia dispare. Realizăm că nu suntem deloc fericiţi, că ne ţinem cu dinţii de o iluzie seacă. Stoarcem şi ultimul strop de fericire iluzorie şi afişăm un chip senin. De fapt, ne doare. Inima noastră este strânsă, ghemuită şi parcă am vrea să-i dăm foc. Iubim fericirea tocmai pentru că durează doar o clipă. Tristeţea este mereu aici...e în urma noastră şi ne bântuie nopţile. Sunt tristă...atât de tristă, dar mă leg de singura clipă în care am simţit că am fost fericită cu adevărat. Nu vreau să se disipe, o văd în ceaţă şi parcă se îndepărtează. O vreau înapoi, dar ştiu că nimic nu poate să fie la fel ca ceea ce a fost.

Et je suis assis ici

Je suis si froid
et, autour de moi est vide.
Je suis si froid
Et dans mon âme est glacée.

Et sont assis ici
ici, parce que je n'ai jamais quitté;
respirent de l'air gelé et triste
et-attendre ici.

Sons de mon âme
Je frémis.
De gros glaçons bâton dans mon coeur
et des morceaux moisis sont brisés.

Et sont assis ici
ici, parce que je n'ai jamais quitté;
respirent de l'air gelé et triste
et-attendre ici.

Soupir
et ma crainte est donc,
un peu de recherche pour me pendre.
Ne sont pas, tout ce qu'ils touchent se dissipe
et je frémis comme je suis célibataire.

Et sont assis ici
ici, parce que je n'ai jamais quitté;
respirent de l'air gelé et triste
et-attendre ici.

D'après tout ce blanc est gris,
tout devient noir en gris,
et je fais avec toutes mes pièces
pièces et je ne fais rien.