Mi-e dor

Mi-e dor de desenele cu Pluto, cu robotelul Memo, sau cu Testoasele Ninja.
Mi-e dor de serile de vara cand prindeam apusul pe arena de fotbal.
Mi-e dor sa joc sotron, sau pac-pac, cu pistoale imaginare si mitraliere confectionate din doua lemne si trei cuie.
Mi-e dor de iernile inzapezite. Mi-e dor sa ies cu sania dimineata si sa ma intorc seara...frant si inghetat, dar fericit.
Mi-e dor de spiritul sarbatorilor si de emotiile primei intalniri cu Mos Craciun. Parca plangeam...
Mi-e dor de fotbalul din curtea scolii. De toboganele, care pareau imense, din gradinita.
Mi-e dor sa primesc "plecarea" cand ma iau parintii acasa.
Mi-e dor de prima iubire, nestiind ce insemna asta.
Mi-e dor de coronita din clasa I si de sunetul clopotelului.
Mi-e dor...
...si doare, ca nici copilaria nu mai este ce a fost!