" Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea iesind pe uşă, ţi-aş da o imbrăţişare, un sărut şi te-aş chema inapoi să-ţi dau mai multe."
Gabriel Garcia Marquez
Cu toţii ştim că fericirea durează doar o clipă. Ne amăgim, încercând să ne impunem faptul că putem fi fericiţi o perioadă mai mare. Însă, atunci când rămânem singuri iluzia dispare. Realizăm că nu suntem deloc fericiţi, că ne ţinem cu dinţii de o iluzie seacă. Stoarcem şi ultimul strop de fericire iluzorie şi afişăm un chip senin. De fapt, ne doare. Inima noastră este strânsă, ghemuită şi parcă am vrea să-i dăm foc. Iubim fericirea tocmai pentru că durează doar o clipă. Tristeţea este mereu aici...e în urma noastră şi ne bântuie nopţile. Sunt tristă...atât de tristă, dar mă leg de singura clipă în care am simţit că am fost fericită cu adevărat. Nu vreau să se disipe, o văd în ceaţă şi parcă se îndepărtează. O vreau înapoi, dar ştiu că nimic nu poate să fie la fel ca ceea ce a fost.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu