Sufletul fecioarei miroase a mosc si grau timpuriu stropit de ploaie.
Sufletul copilului miroase a zapada amestecata cu crengute de brad. Sau a abur de lapte ars.
Sufletul tarfei miroase a alge si crini in ziua a doua. Mai miroase a balta de noiembrie strabatuta de cizme din cauciuc.
Sufletul hotului miroase a frica. Iar frica miroase a carne de porc in descompunere.
Sufletul vaduvei miroase a lemn uscat. De fag sau de stejar.
Sufletul lasului miroase a cenusa muiata in apa salcie. Sau a carpa inca umeda de lesie si praf.
Sufletul fugarului n-are miros.
Sufletul bogatului miroase a peste crud sau a carne incinsa pe gratar stropita cu vin de tara.
Sufletul criminalului miroase a sudoare rece.
Sufletul politicianului miroase a flegma uscata pe furnirul decojit al unui birou de provincie.
sâmbătă, 23 aprilie 2011
Tu, amintirea si zambetul meu...
Sunt fire de nisip ce curg, sunt ace de ceas ce se rotesc la nesfarsit in numele lui , e vis, dorinta, cantec, lacrima si e aproape de imposibil. Este Timpul. Acest prieten ce il dusmanim cu totii pentru ca ne ofera atat de multe clipe fericite de multe ori incat il uram pentru ca exista si trece uneori prea repede...
Din Timp, soseste Vremea, ea, cea cu rol de actiune, sora cu Fapta si impreuna ne-au oferit Cuvantul. Cel mai de pret pentru mine, acum, in mintea mea e "Multumesc". E cuvantul pentru fiecare om care a atins timpul alaturi de mine, chiar daca acest timp e mult sau putin. E timp in care am zambit alaturi de tine, am fost la fel alaturi de tine, am fost cu tine pentru altii, pentru a ajuta sau cel putin a incerca sa ofer un strop de bine intr-o mare a carei suprafata nu a fost mereu lipsita de valuri de tristete sau pur si simplu nenoroc.
As vrea acum sa adunam si sa pastram intr-un album de colectie o parte din clipele in care ne-am intalnit, fotografii pe care le avem impreuna pentru a convinge Timpul sa fie mai darnic in a ne readuce pe chipuri zambete la vederea aici, pe acest blog, a acestor momente.
Din Timp, soseste Vremea, ea, cea cu rol de actiune, sora cu Fapta si impreuna ne-au oferit Cuvantul. Cel mai de pret pentru mine, acum, in mintea mea e "Multumesc". E cuvantul pentru fiecare om care a atins timpul alaturi de mine, chiar daca acest timp e mult sau putin. E timp in care am zambit alaturi de tine, am fost la fel alaturi de tine, am fost cu tine pentru altii, pentru a ajuta sau cel putin a incerca sa ofer un strop de bine intr-o mare a carei suprafata nu a fost mereu lipsita de valuri de tristete sau pur si simplu nenoroc.
As vrea acum sa adunam si sa pastram intr-un album de colectie o parte din clipele in care ne-am intalnit, fotografii pe care le avem impreuna pentru a convinge Timpul sa fie mai darnic in a ne readuce pe chipuri zambete la vederea aici, pe acest blog, a acestor momente.
Impreuna...???
O intrebare simpla.
Acum, oricand citesti aceste randuri, pentru tine "impreuna" inseamna...?
Acum, oricand citesti aceste randuri, pentru tine "impreuna" inseamna...?
Paste Fericit...
Tuturor, prietenilor, vizitatorilor, colegilor,care își rup din timpul lor pentru a mă citi, a dialoga sau a-mi da replica, vă doresc un Paște minunat și o primăvară ca-n basme...Sarbatoarea Invierii revarsa speranta, intelegere si bucurie in lacasul fiecaruia dintre noi. E timpul sa fim impreuna de Invierea Domnului! Fie ca binecuvantarea cereasca sa se rasfranga asupra noastra a tuturor si sa ne faca mai buni, mai darnici si mai intelepti!Sarbatori fericite alaturi de cei dragi, sa aveti parte de multa caldura in suflet si in casa, bucurie in inima si multa sanatate si putere de munca....
marți, 19 aprilie 2011
Are balta peste....!!!
Eee, si chiar asa e, are pesteeee! Muuult peste!!! De ce sa te opresti la unul? Aaa? Poate numai daca e pestisorul de aur, care cred ca e greu de gasit!!! De fapt, nici nu trebuie cautat, ca vine el singur, ii arunci momeala, si il lasi sa vezi daca prinde sau nu! Daca prinde bine, daca nu, dai iar la peste! Ce zici: tragi la rama?Hihihi, ma scuzati pentru postarea asta, dar dupa ce am ascultat o melodie, mi-a revenit buna dispozitie, bine ca eu de obicei sunt bine dispusa, dar acum am chef de "caterinca" sa zic asa... mwahhh
luni, 18 aprilie 2011
Fata cu7 ganduri...
O fată. O fată oarecare, ce contează cine, ce contează unde, ce contează când. Doar o fată. Una neobişnuit de specială, dar în acelaşi timp obişnuit de normală. O fată care dedica fiecărei zi a săptămânii un gând, dar nu orice gând, ci unul special, o adevărată comoară pentru ea. Al şaptelea gând al ei era dedicat prietenilor. Al şaselea animalelor. Al cincilea norilor. Al patrulea ploii. Al treilea părinţilor. Al doilea sufletului ei. Iar primul era cheia inimii ei. Nimeni nu ştia cui îi închina onoarea de prim loc în acest clasament al sentimentelor. Nimeni nu intuia cât de uşor se poate ghici cine tronează în prima zi a săptămânii. Nimeni nu ştia că acest prim gând ii colora dimineţile, chiar dacă avea o zi atât de specială. Acel gând o făcea să fie plină de viaţă, dar uneori o seca de puteri încât devenea lividă. Dar nimeni nu îşi făcea griji pentru că aparenţele mereu înşeală. Pe unde trecea colora inimile celor din jur, iar dacă reuşeai să obţii atingerea mâinii ei calde puteai jura că zbori. Ca orice fată avea duşmani, dar nu îi păsa, din contră se ruga pentru sufletele lor. Sufla speranţe în vieţile oamenilor, iar când sosi vremea să plece a lăsat scris pe un bileţel gândul cel mai de preţ. „Născut la cumpăna dintre zi şi noapte, păzit de cele 7 astre, iubit de sufletele pure, ursit a avea grijă de toate” Chiar şi aşa.. nimeni nu ştia persoana ce alcătuia cheia inimii ei, iar ea îşi dădu ultima suflare contopită de acea dorinţă arzătoare de a se mai trezi o dată în mii şi mii de văpăi colorate.
Trecerea neiertătoare a timpului
Trecerea neiertătoare a timpului, ce nu poate fi oprită sau ştearsă cu buretele, ne urmăreşte în fiecare zi. Dimineaţa, atunci când ne trezim, începem o nouă filă din cartea ce o numim viaţă. Seara, când obosiţi ne întindem trupul în aşternuturile primitoare, punem punct acelei zile. Odată cu secundele scurse se formează amintirile. Amintirile ni se strecoară în sertăraşele minţii şi ne urmăresc toată viaţa. Uneori tindem să credem că le-am dat uitării, însă ele se află acolo mai vii ca niciodată. Cu trecerea timpului ni se naşte dorinţa de a rememora unele amintiri. Astfel, începem să răsfoim cartea vieţii noastre, ce stă ascunsă în biblioteca minţii. Fotografiem evenimentele şi le cuantificăm în funcţie de încărcătura emoţională. Unele sunt atât de valoroase, încât le simţim prezenţa oriunde ne-am duce, şi deci nu putem scăpa de ele. Cartea vieţii are mii şi mii de pagini pentru fiecare zi, ce o petrecem pe acest pământ. Această comoară o purtăm mândrii sau nu peste tot, iar la sfârşitul vieţii suntem apţi să o citim în câteva secunde, pentru ca mai apoi să încheiem şi ultimul capitol din această viaţă.
Toamna prietena cu ploaia...
Toamna este ceasul, când ploaia își începe simfonia. Bătaia frunzelor se întrepătrunde cu clinchetul picăturilor. Griul norilor completează perfect peisajul arămiu. Acest anotimp îmbrățișează melancolia și îi dedică serenade ploioase. Te poartă spre tărâmul gândurilor și te învăluie cu acele lucruri pe care credeai că nu le cunoști.
Ploaia îți acompaniază tăcerea. Îți vindecă rănile. Îți ascultă problemele. Ea este cea pe care o cauți mereu. O aștepți cu ardoare, atunci când întârzie la întâlnirea voastră. Te frămânți precum un îndrăgostit. Te întristezi, atunci câdnd știi că va mai trece foarte mult timp până când o vei putea atinge din nou.
Ploaia spală păcatele. Ploaia purifică, șterge și renaște acel ceva mort. Ploaia pregătește pentru clipa despărțirii și tot ea îți șoptește cuvinte atât de dragi. Ploaia te învăluie cu perdeaua ei de lacrimi și ți le estompează pe ale tale. Ploaia este cea care te întărește și te ajută să mergi până la Soare.
Prieten???
Un prieten este cel pe care te poţi baza oricând, oriunde, orice s-ar întâmpla.
Un prieten este cel care ştie să te aprecieze, chiar dacă eşti plin de defecte.
Un prieten este cel care rămâne lângă tine, chiar dacă ai greşit.
Un prieten este cel care te iubeşte, chiar dacă îi faci rău.
Un prieten este cel care nu te lasă la greu, ci te ajută să cari.
Un prieten este cel care plânge alături de tine.
Un prieten este cel care stă şi te ascultă şi pe tine, nu vorbeşte doar el.
Un prieten este cel care ştie să te facă să zâmbeşti.
Un prieten este cel care îţi spune adevărul oricare ar fi el.
Un prieten este cel care nu te minte niciodată sub pretextul că “aşa era mai bine pt tine”.
Un prieten este cel care ar face totul pentru tine, fiindcă ştie că şi tu ai face la fel.
Un prieten este cel care îţi aberează despre orice, fiindcă aşa faci şi tu.
Un prieten este cel care poate să ţină un secret.
Un prieten este cel care îţi spune în faţă unde ai greişit şi nu se duce la alţii ca să te bârfească.
Un prieten este cel cu care te îmbeţi şi nu dă sfoară în ţară.
Un prieten este cel cu care râzi de prostiile făcute nu de mult.
Un prieten este cel cu care reuşeşti să apreciezi lucrurile cu adevărat bune.
Un prieten este cel cu care poţi să vorbeşti şi despre altceva decât despre băieţi sau fete.
Un prieten este cel cu care înveţi pentru un examen, doar pentru a-l ajuta.
Un prieten este cel cu care te bucuri pentru o reuşită şi plângi pentru un eşec.
Un prieten este cel care nu-ţi va spune niciodată “nu este treaba ta”.
Gabriel Garcia Marquez-un geniu...o valoare...
" Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea iesind pe uşă, ţi-aş da o imbrăţişare, un sărut şi te-aş chema inapoi să-ţi dau mai multe."
Gabriel Garcia Marquez
Cu toţii ştim că fericirea durează doar o clipă. Ne amăgim, încercând să ne impunem faptul că putem fi fericiţi o perioadă mai mare. Însă, atunci când rămânem singuri iluzia dispare. Realizăm că nu suntem deloc fericiţi, că ne ţinem cu dinţii de o iluzie seacă. Stoarcem şi ultimul strop de fericire iluzorie şi afişăm un chip senin. De fapt, ne doare. Inima noastră este strânsă, ghemuită şi parcă am vrea să-i dăm foc. Iubim fericirea tocmai pentru că durează doar o clipă. Tristeţea este mereu aici...e în urma noastră şi ne bântuie nopţile. Sunt tristă...atât de tristă, dar mă leg de singura clipă în care am simţit că am fost fericită cu adevărat. Nu vreau să se disipe, o văd în ceaţă şi parcă se îndepărtează. O vreau înapoi, dar ştiu că nimic nu poate să fie la fel ca ceea ce a fost.
Et je suis assis ici
Je suis si froid
et, autour de moi est vide.
Je suis si froid
Et dans mon âme est glacée.
Et sont assis ici
ici, parce que je n'ai jamais quitté;
respirent de l'air gelé et triste
et-attendre ici.
Sons de mon âme
Je frémis.
De gros glaçons bâton dans mon coeur
et des morceaux moisis sont brisés.
Et sont assis ici
ici, parce que je n'ai jamais quitté;
respirent de l'air gelé et triste
et-attendre ici.
Soupir
et ma crainte est donc,
un peu de recherche pour me pendre.
Ne sont pas, tout ce qu'ils touchent se dissipe
et je frémis comme je suis célibataire.
Et sont assis ici
ici, parce que je n'ai jamais quitté;
respirent de l'air gelé et triste
et-attendre ici.
D'après tout ce blanc est gris,
tout devient noir en gris,
et je fais avec toutes mes pièces
pièces et je ne fais rien.
Gura mica!
''Pentru toti cei care, cei care ma irita
Am o vorba sa va spun: Gura mica!
Pentru toti cei care nu ma lasa sa sper
Va dau voci de cartier cu limbaj de cartier ''
Prietenia...
Pana acum ceva timp, credeam ca am destui prieteni adevarati pe care ma pot baza mereu. Dar, aparentele inseala. Intotdeauna ar trebui sa stiu ca este valabila sintagma “nimeni nu stie de nimeni”, de fapt in starea initiala era”Nimeni, nimeni, nimeni/Cu atat mai bine/Si de-atata vreme/Nu stie de mine/Nimeni, nimeni, nimeni…, insa mi-a placut mai mult generalizarea pentru ca este valabila pentru toti, nu doar pentru mine.
Ce sunt aceea prietenii adevarati? Nu o sa ma apuc sa caut acum pe net nu stiu cate citate despre prietenia adevarata, sau sa ma uit la status la mine in lista sa vad care ce mai scrie, pentru ca toata lumea e in stare sa copieze niste citate si sa le puna la status. Insa cati sunt in stare sa realizeze o legatura de durata, toata viata? Imi place sa cred ca eu sunt de vina pentru ca toti prietenii pe care i-am crezut adevarati au devenit niste umbre in trecutul meu. Oare mai exista prieteni adevarati?“Daca pana la sfarsitul vietii realizezi ca ai un prieten adevarat, poti fi fericit”"Prietenii adevarati nu vor nimic de la tine, in afara faptului ca vor sa fie langa tine, sa se simta bine in prezenta ta.
Ce sunt aceea prietenii adevarati? Nu o sa ma apuc sa caut acum pe net nu stiu cate citate despre prietenia adevarata, sau sa ma uit la status la mine in lista sa vad care ce mai scrie, pentru ca toata lumea e in stare sa copieze niste citate si sa le puna la status. Insa cati sunt in stare sa realizeze o legatura de durata, toata viata? Imi place sa cred ca eu sunt de vina pentru ca toti prietenii pe care i-am crezut adevarati au devenit niste umbre in trecutul meu. Oare mai exista prieteni adevarati?“Daca pana la sfarsitul vietii realizezi ca ai un prieten adevarat, poti fi fericit”"Prietenii adevarati nu vor nimic de la tine, in afara faptului ca vor sa fie langa tine, sa se simta bine in prezenta ta.
O parte din mine...
Daca pana ieri plangeam dupa noptile in doi
De azi urasc sa privesc pozele cunoi
Urasc sa fiu la zid in viata mea
Te rog dispari si uita deel si ea
De azi urasc sa privesc pozele cu
Urasc sa fiu la zid in viata mea
Te rog dispari si uita de
Si desi totul s-a-ncheiat si ne-am spus tot ce puteam spune
Eu tot vad lumea in ochii tai si ochii tai oriunde in lume
Sentimentele nu s-au pierdut
Dar s-a pierdut din magia ce-am avut
Nu a mai ramas decat atat
Adio,dar totusi imi lipsesti prea mult
Stinge focul pe care tu l-ai aprins in mine,ca nimeni nu l-a mai stins...
Ai ramas o parte din mine,unde-i tot ce mi-ai promis?....
duminică, 17 aprilie 2011
Te iubesc enorm...
Iubeste ca sa poti fi iubit....
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca. Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita. Restul ... depinde de ceilalti. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere. Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata. Ci PE CINE ai. Am invatat ca poti continua inca mult timp. Dupa ce ai spus ca nu mai poti... Am invatat ca indiferent cat de mult suferi...Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc...Si nu faptele sale. Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru...Si pot vedea ceva total diferit.Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore...De catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca scrisul...ca si vorbitul...Poate linisti durerile sufletesti.Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult...Iti sunt luati prea repede . Am invatat sa iubesc...Ca sa pot sa fiu iubita...
sâmbătă, 16 aprilie 2011
Indiferenta si atat...
Nu mai exista nimic, tristetea a acoperit totul cu un val atat de gros, ca o catifea neagra. Nu mai vad, nu mai aud, te chem. Degeaba! Unde esti?
Indiferenta si atat! Nu da vina pe mine. Nu dau vina pe tine. Asa a fost sa fie! Ma tem sa zambesc, ma tem sa mai cred, ma tem sa mai vad, ma tem sa te mai chem. E atat de greu... atat de greu!
De ce trebuie sa fie asa? Sentimente curate… sentimente degeaba… ai planificat totul, totul, de la inceput pana la sfarsit. Nu asta era calea de urmat. Totul trebuia sa fie asa cum ne era sortit si atat.
Te-ai impotrivit pana si destinului, n-am inteles ce motive ai avut. Poate nu voi intelege niciodata si voi ramane cu toamna sufletului meu. Voi fi eu cu sufletul meu plin de prea multa suferinta, un suflet care plange, un suflet in care e frig si toamna.
Ma doare atingerea frunzelor care cad peste mine, e o mangaiere rece, o adiere neinchipuit de stranie, la fel ca trecerea ta prin viata mea.
Durerea despartirii...
Astazi viata ne desparte
Si ne duce unul de altul departe
Timpul va trece,vrand,nevrand,
Dar mereu te voi purta la mine-n gand,
Si oricati barbati vor fi in viata mea,
Fiecare imi va aminti de iubirea ta.
Te iubesc prea mult,nu pot fi egoista,
Daca m-ai iubi din mila as fi mult mai trista.
Din prea multa iubire te las sa pleci
N-as suporta sa-mi dai sarutari reci.
In urma noastra raman amintiri si clipe,
De care cu drag o sa imi aduc aminte...
Cat am fost cu tine m-am simtit stapana,
Pe intreaga lume,pe soare si pe luna,
Si chiar daca drumurile noastre se separ,
Te respect si ii multumesc vietii ca mi te-a dat in dar.
Amintirea unei ispite...
Totul imi aduce aminte de o ispita,
O ispita care ma facea foarte fericita
Ca atunci cand tu veneai la mine in noapte,
Iar eu te hraneam cu fructe coapte…
Eu imi fac durerea nevazuta,
Iar lacrimile mele apar in noaptea muta;
Acum, viata imi atarna de o ata
Si inima mea se transforma in gheata.
Acum stiu povara durerilor mele
Si simt ca nu ma pot ascunde dupa perdele
Doar dragostea e cea care ramane,
Iubirea ce-am primit-o de la tine.
''Dragostea invinge totul si noi ne lasam invinsi de ea"
Pentru a intelge iubirea, trebuie in primul rand sa fim plini de iubire. Iubirea nu poate exista ca un monolog, ea fiind un dialog armonios.Pentru romanticii visatori, iubirea este o forta misterioasa care pune stapanire deodata, pe neasteptate, un sentiment de extaz trait doar o data in viata. Iubirea este o problema care implica doar inima, este ceva care nu poate fi inteles, ci numai trait.Dragostea este singura aspiratia spre absolut. Atingerea absolutului este fericirea suprema, iubirea capata dimensiuni sacre, energia si forta acestui sentiment pot face "minuni".Cu alte cuvinte, iubirea este un sentiment materializat, stare sufleteasca ce capata puteri demiurgice asupra sensibilitatii omului, inaltandu-l in centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza sub forta miraculoasa a celui mai uman sentiment.A te indragosti poate fi o experienta de o frumusete unica, fara indoiala, sentimentul de iubire fiind incarcat de puritate, de candoare si gingasie, si, altfel spus, "dureros de dulce", dezvaluind trairi nebanuite.Pasiunea si forta pe care ni le da iubirea in goana de zi cu zi, ne calauzeste pe cararile adesea intortocheate ale sufletului. Astfel, lumea devine mai stralucitoare, mai plina de culoare, mai calda, mai plina de sens.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)